MIORIŢA
| Pe un picior de plai, Pe-o gură de rai Minunea Lui Dumnezeu, Sus, sus din Penteleu, Se cobor la vale, Pe aceiaşi cale, Trei turme de oi Cu trei ciobănei | Unu-i buzoian, Unu-i ungurean, Şi unu-i vrâncean. |
| Toţi cei trei Mândri ciobănei, Turmele-au păscut, Şi s-au cunoscut, În munţii Buzăului, Zona Penteleului. | Ba spre Muşa Mare, Sau Şaptele Izvoare. Ba spre Miclăuş Sau spre Husduş Ba spre Caşoca Sau spre Bisoca Ba spre Podu Calului Sau Culmea Bălescului |
| Vara-treagă-au umblat, Oile le-au păşunat De urşi,lupi s-au apărat Şi prieteni s-au aflat. | Spre-nceput de Octombrie Începând să geruie, Prietenii,cei trei, Mândri ciobănei, Cu turmele de oi, Se pornesc la vale Pe aceiaşi cale. Dar cel ungurean Si cu cel vrancean In soapta se vorbira |
| Apoi să se despartă, Fiecare-n parte, Cel Buzoian, Cel Ungurean, Şi cu cel Vrâncean. | Şi se sfătuiră, Pe la apus de soare, Ca să î-l omoare Pe cel Buzoian. |
| C-are oi mai multe Mândre şi cornute. Şi cai mai dezvoltaţi Şi câini mai bărbaţi. | Dar cea mioriţă, Cu lâna plăviţă, De trei zile-ncoace, Gura nu-i mai tace. Iarba nu-i mai place, |
Mioriţă lae, Lae bucălaie, De trei zile-ncoace, Iarba nu-ţi mai place. Ori eşti bolnăvioară Drăguţă mioară ? | Drăguţule bace, Dă-ţi oilen-coace. Că frica m-apasă, Să mergem acasă. |
| Să mergem în jos Spre Plaiul Frumos. În grabă mare, Spre Bâsca Mare. Sau spre Bâsca Mică, Stăpâne, mi-e frică. | Stăpâne,stăpâne, Ia alături şi-un câine. Ia-l pe lăboi, Că-i mai vioi. E cel încercat, De urs te-a scăpat. |
Că la apus de soare, Vor să te omoare. Baciul ungurean Şi cu cel vrâncean. | Mioriţă lae, Lae bucălae. Mulţumesc de sfat, Şi de ce-ai aflat. |
| Dragă miorică, Nu am nici o frică, Că vă am pe voi, Turma mea de oi. Şi pe mândri cai Şi toţi câinii mei. | De eşti năzdrăvană, Şi de-o fi să mor, În câmp de mohor Să spui lui Vrâncean |
Şi lui Ungurean. Ca să mă îngroape, Lângă voi aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi. | În dosul stânii, Să-mi aud şi câinii. Asta să le-o spui, Iar la cap să-mi pui Flueraş de fag, Să vă cânt cu drag. Flueraş de os, Să vă cânt duios. Flueraş de soc, Să vă cânt cu foc. Să vă zbenguiţi Şi să behăiţi, De mine să v-amintiţi. |
| Iar de omor, Să nu spui oilor. Că ele mor plânge Cu lacrimi de sânge | Să le spui curat, Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lunei mireasă |
Şi la nunta mea, A căzut o stea, Şi-am plecat cu ea Cu mireasa mea. | Soarele şi luna, Mi-au ţinut cununa. Brazi şi păltinaşi, I-am avut nuntaşi. |
| Urşii, lupii de renume, Animale din pădure, Preoţi, patrarhul Penteleu Şi cei toţi din defileu. Lăutarii codrului, Păsările cerului. | Păsărelele-au cântat, Stelele şi luna, Cerul a luminat. |
Nuntă mare-n clar de lună, Nuntă mare, lume bună, Nuntă mare pe nopteşte, Nuntă mare, ca-n poveste. | Iară voi, surate oi Obosite de-alergat, Prin pădure şi zăvoi, Va-ţi culcat. Şi-adormite,na-ţi aflat Şi-adormite, na-ţi văzut, Nunta ce s-a petrecut. |
Iar de vei zări, Sau vei întâlni O măicuţă bătrână, Cu fotă de lână, Cu iie pe umeri Cusută cu râuri Cu ilic de cojoc Cu bete-n mijloc Cu opinci încălţată Din piele de capră, Legate pe picior, Cu nojiţe fuior. Cu părul bălai, Alegând pe plai, Spre voi alegând Cu ochii lăcrimând, Şi tot întrebând: Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut, Mândru ciobănel, Tras printr-un inel, Feţişoara lui, Spuma laptelui Mustăcioara lui, Spicul grâului. Perişorul lui, Pana corbului. Ochişorii lui, Ca ai vulturului | Iar la cea măicuţă Să nu-i spui drăguţă, Că la nunta mea, A căzut o stea. Nici c-am avut nuntaşi Brazi şi păltinaşi Animale din văi şi creste Nuntă mare ca-n poveste. Preoţi, munţii mari, Păsări lăutari. Spune-i că voiu reveni Şi-i voiu povesti. Tu mioara mea, Să te-duri de ea, Şi spunei curat, Că m-am însurat, Cu-o fată de crai, În zonă de rai, Cea a Penteleului. Cu mireasa mea, Am plecat cu ea, În voiaj de nuntă, Cu crăime multă, Spre în sus, mai sus, Tot în spre apus. Că voiu reveni, Şi-i voiu povesti. |
Stăpâne, stăpâne, Aşa î-i voiu spune. | |
